Retele de socializare
Intra in cont / cont nou

CATEGORII:

Transportul public românesc, un copil al nimănui

Print
E-mail
Yahoo Messenger
Twitter
Facebook
FONT SIZE:

A

A

A

Autor: Roxana Burghina
02 decembrie, 2013
Există mulţi factori care pun piedică dezvoltării transportului public din România, dar cel mai puternic este cel legislativ. Faptul că nu există uniformitate şi transparenţă la nivel decizional transformă unul dintre cele mai importante servicii din ţară într-unul dintre cele mai neglijate.

În ciuda problemelor pe care le întâmpină regiile de transport din ţară, există operatori care au reuşit să iasă din cercul vicios creat de relaţia management-instituţii locale-instituţii de stat. Oradea Transport Local este una dintre regiile din ţară care a reuşit în câţiva ani să transforme complet sistemul de transport din oraş, reuşind să crească numărul de călători cu peste 10%.

Csuzi István este directorul Oradea Transport Local din 2008, membru în Biroul Executiv al URTP şi membru al Light-Rail Commitee al UITP. Sub conducerea sa, au fost investite peste 10 milioane de euro în lucrări de modernizare a infrastructurii şi peste 35 de milioane de euro în dotarea cu vehicule noi.

Transporter: Aţi participat la multe convenţii europene, plus congrese ale Uniunii Internaţionale a Transportului Public (UITP). Din ce aţi reuşit să remarcaţi de-a lungul timpului, unde se face diferenţa între transportul public din România şi cel din alte ţări europene?

Csuzi István: În calitate de manager general al unui operator de transport public local poate nu sunt cel mai îndreptăţit să fac o categorisire, dar dacă stabilim anumite criterii de evaluare, chiar am obligaţia de a compara nivelul actual de dotare, dezvoltare, deservire cu cele la nivel internaţional.

În primul rând, ca mărime şi intensitate, transportul public din România este puţin sub nivelul mediu din Europa. Bineînţeles, se pune automat problema ierarhizării oraşelor după nivelul calitativ/cantitativ al serviciului.  Sunt municipii performante şi altele care trebuie să depună eforturi susţinute în vederea asigurării unui serviciu de transport public la nivelul cerinţelor. Cert este că finanţarea sectorului nu s-a făcut după cum s-au dezvoltat necesităţile.

Transporter: Care ar fi una dintre cele mai mari probleme ale transportului public românesc? Este de vină managementul deficitar, nu ştim să investim sau nu avem o legislaţie corespunzătoare?

Csuzi István: Problema principală e că nu există o coerenţă de abordare strategică a transportului public local la nivel naţional. Lacunele legislative, reglementările ambigue, lipsa voinţei de a „albi” activitatea transportului public, mai ales a celui judeţean şi interjudeţean, sunt rămâneri în urmă clare faţă de celelalte ţări cu care ne putem compara. Interesele „unor cercuri” câteodată suprascriu logica şi bunul simţ al abordării normale. Am fi şi suntem capabili de a gestiona fonduri şi investiţii, dar legislaţia achiziţiilor publice şi reglementările de transport actuale pun câteodată în imposibilitate deciziile manageriale corecte. Fondurile nici ele nu sunt suficiente, iar prioritizarea investiţiilor lasă de dorit.

Transporter:Care sunt principalele probleme pe care le întâmpină regiile de transport de la noi?

Csuzi István: Lipsa unei reglementări clare şi uniform aplicabile pentru zonele metropolitane, necorelarea transportului judeţean cu cel metropolitan, sunt doar câteva aspecte din problemele cotidiene ale operatorilor locali. Problema finanţării activităţii curente şi contribuţia administraţiilor locale la bugetul regiilor pentru compensarea politicilor sociale aplicate (gratuităţi de transport), periclitează uneori execuţia bugetară şi generează nefuncţionalităţi parţiale.

Legea 92/2007 se interpretează de administraţii în mod particular. Sunt diferite metode de finanţare cunoscute la nivelul companiilor de transport locale municipale. Alt aspect legat de finanţare este cel al legislaţiei achiziţiilor publice, care este chiar renumit pentru ineficienţa sa. Regiile de transport se luptă cu lipsa fondurilor necesare, satisfacerea necesităţilor publicului călător lăsând de dorit în unele cazuri prin lipsa dotărilor.

Transporter: Care este la momentul actual relaţia dintre regii şi instituţiile de stat?

Csuzi István:Am avut şansa să fac parte din Comitetul Consultativ pentru Fonduri Europene la MTI şi la MDRAP. Din păcate, constat că la MTI, pe lângă autostrăzi, nu prea e loc de altceva la capitolul investiţii, deşi viteza melcului depăşeşte ritmul de construcţie şi absorbţie a fondurilor. La MDRAP, polii de creştere, centrele regionale sunt preferenţiale, iar alte municipii nu au nici măcar speranţă minimă pentru finanţarea transportului public local pe fonduri europene.

Oraşe în care s-au dirijat sume masive spre sectorul transportului public în perioada 2007-2013: Poznan, Polonia - 140 mil. euro, Miskolc, Ungaria - 110 mil. euro.

Transporter: Cum aţi caracteriza, pe scurt, transportul public din România?

Csuzi István:Sectorul de transport public local se poate considera ca un copil al nimănui, legiferat de trei ministere (MTI, MDRAP şi MAI) şi o autoritate locală. E greu să ştii cine şi de ce răspunde. Lipsa transparenţei în alocarea fondurilor de dezvoltare îngreunează accesul la acestea. Sunt administraţii locale conştiente de importanţa transportului public şi sunt altele mai puţin interesate în rezolvarea problematicii. Există o dispersie pe localităţi a nivelului calitativ al serviciului, explicabil prin diferenţele nivelelor de dezvoltare regionale. În opinia mea, există o lipsă de sincronizare în demersurile pentru accentuarea importanţei serviciului comunitar de transport persoane.

Potrivit Avizului Comitetului Economic şi Social European 2009/C/175/08,serviciul de transport public local este al patrulea factor al incluziunii sociale, alături de locul de muncă, locuință şi egalitatea de șanse (salariul), mai ales datorită faptului că este un serviciu social de interes economic general.   

Studiu realizat de INCERTRANS SA Bucureşti, privind Planul de Mobilitate Urbană Sustenabil pentru municipiul Oradea:

Ierarhia a 31 de Orase din Romania

 

În cadrul Oradea Transport Local a fost aplicată experienţa privată pentru schimbarea lucrurilor în bine. Au fost introduse sistemele de management al traficului şi vehiculelor prin GPS din 2010 şi sistemul e-ticketing de anul acesta. În ultimii 8 ani s-a investit foarte mult în modernizarea parcului de vehicule, fără a putea accesa fonduri nerambursabile. Au fost achiziţionate 42 de autobuze şi 10 tramvaie ultramoderne.

Transporter:Ştim că în ultimii ani a crescut considerabil numărul de călători ai mijloacelor de transport în comun orădene. Care au fost principalele schimbări pe care le-aţi efectuat şi care au avut cel mai mare impact asupra creşterii fluxului de pasageri?

Csuzi István:Analiza multicriterială efectuată avea mesajul principal de a aduce mai aproape de oameni transportul public urban. În acest context, s-au reanalizat traseele de autobuz existente, din cele şapte existente în 2009 s-a ajuns la 15 în 2013. Am crescut numărul de utilizatori ai transportului public local prin strategia aplicată pentru încurajarea fidelităţii, preţ mai mare la bilete şi preţ minim la abonamente. Abonamentul unic valabil pe toate traseele OTL (introdus în 2009) a avut un impact absolut pozitiv; a scăzut numărul contravenienţilor şi s-a inversat structura acestora, fiind azi trei sferturi din ei din alte localităţi, faţă de vechea statistică cu majoritari din municipiul Oradea. 

În primăvara anului 2010, regia de transport orădeană a devenit societate pe acţiuni. Oradea Transport Local SA are acţionariat unic administraţia locală Oradea şi este condusă conform O.G. 109/2012 de A.G.A. şi C.A., cu trei directori cu contract de management. Acest lucru a permis accesarea unor programe de finanţare şi implementarea unor proiecte, precum „Transport public urban atractiv pentru oraşe accesibile – ATTAC”, „Eficientizare energetică în transportul electric urban – OSIRIS”.

Transporter:Mai sunt patru luni până vom putea accesa fonduri europene pentru 2014-2020. Credeţi că regiile de transport din ţară vor aplica pentru a primi astfel de finanţări?

Csuzi István:Cred că operatorii de transport public local ar putea să beneficieze în următoarea etapă de programare ale fondurilor europene de finanţări atât pentru infrastructură, cât şi înnoirea parcului de vehicule. Am însă reţineri mari asupra strategiilor de abordare a finanţării transportului public, pentru că nu se întrezăreşte o viziune unitară. Pot presupune că alocările se vor face doar pe programe integrate de dezvoltare, cu elemente conexe transportului public. Ar trebui acordate facilităţi de finanţare achiziţiei de vehicule cu tracţiune electrică pentru conformare şi aliniere cu directiva „Cartea Albă a UE”, care prevede obligativitatea trecerii pe tracţiune electrică în oraşele cu peste 100.000 locuitori, după 2020.

OTL a obţinut anul trecut o finanţare europeană de 2 milioane de euro pentru construcţia unui laborator de mecatronică. Restul de 2 milioane de euro au fost plătite de administraţia locală şi din fondurile regiei orădene. Laboratorul este dotat cu tehnologie de ultimă generaţie, necesară la întreţinerea şi repararea vagoanelor de tramvai. Printre dotări se află şi un strung mobil, unic în România, care va efectua lucrări de mentenanţă mai ales în cazul tramvaielor Siemens, achiziţionate acum 5 ani.

Cele mai citite stiri