Retele de socializare
Intra in cont / cont nou

CATEGORII:

RATB-ul faţă cu reacţiunea... călătorilor

Print
E-mail
Yahoo Messenger
Twitter
Facebook
FONT SIZE:

A

A

A

Autor: Roxana Burghina
04 ianuarie, 2014
Cu potenţial, problematic, tocător de nervi, mâncător de timp – cam aşa ar putea fi rezumate pe scurt părerile călătorilor despre transportul în comun din Capitală. După o săptămână în care am schimbat toate mijloacele de transport disponibile şi am adunat impresii de la cei care folosesc regulat autobuzele, troleele şi tramvaiele din dotarea Regiei Autonome de Transport Bucureşti, concluzia este una mai mult sau mai puţin previzibilă: are mult potenţial, dar nu este deloc bine pus la punct.

S-a scris mult de-a lungul timpului despre transportul bucureştean, dar niciodată nu s-a ajuns la o soluţie în ceea ce-l priveşte. Tocmai de aceea, acesta a devenit un mic mister pe care mulţi şi-ar dori să-l dezlege. Una dintre probleme ar fi managementul deficitar, traficul, şoferii şi, nu în ultimul rând, vehiculele în sine – nu vin destul de des, nu dau căldură iarna şi aer condiţionat vara, şi sunt imposibil de aglomerate. Cert este că nu s-a descoperit exact cea mai mare hibă a transportului public din Bucureşti. Însă pe baza observaţiilor proprii, dar şi pe baza părerilor călătorilor, am încercat să clasificăm Eficienţa şi Confortul mijloacelor de transport administrate de Regia Autonomă de Transport Bucureşti.

Traficul din capitală, inamicul numărul unu

Pentru orice persoană care a luat măcar o dată contact cu traficul din Bucureşti, acesta poate fi caracterizat într-un singur fel: haotic. Nu se respectă benzile, se ignoră regulile de circulație, şoferii forţează, mijloacele de transport nu au prioritate, semafoarele nu sunt bine sincronizate. Cu toate astea, aproape 2 milioane de pasageri aleg zilnic să circule cu autobuzele, troleele şi tramvaiele RATB-ului.

Reţeaua RATB este printre cele mai dense din Europa, fiind, cu bune şi cu rele cea de-a patra ca mărime de pe continent, în condiţiile în care cele 106 linii de autobuz, 18 linii de troleibuz și 23 linii de tramvai transportă aproximativ 2 milioane de pasageri pe zi.

Puși să descrie într-un singur cuvânt transportul public din Capitală, cei mai mulţi dintre călători aleg să-l catalogheze drept dezamăgitor. Asta depinde însă de zoneledin Bucureşti frecventate, pentru că nu prea sunt două cartiere în care autobuzele, troleele şi tramvaiele să circule cu aceeaşi frecvenţă sau măcar în acelaşi fel. Unii sunt mai fericiţi, alţii mai puţin.  

„Tramvaiul 41 este linia optimă dintre toate. Dar în orele vârf se dau lupte pentru supravieţuirea biologică, fizică, psihică... Oricum, ţi-ai dori să fii oriunde în altă parte. În general, transportul în comun e ca o instanţă care ne spune că timpul nu contează!” (Gabriela C., 52 de ani)

„Nu poţi să spui că ai circulat în Bucureşti dacă nu te simţi ca un sac de cartofi, pentru că unii şoferi uită că transportă oameni, sau ca o conservă de sardine, pentru că aştepţi dimineaţa troleul care nu vine. Problema e când vine după câteva zeci de minute, toţi din staţie se înghesuie în el, neştiind că la nici două minute mai vin încă două. După care ciclul se repetă cu succes.” (Ionuţ B., 26 de ani)

Vehiculele nu vin deloc sau vin grămadă

Chiar dacă nu se poate scoate în evidență o singură dificultate în relația dintre călători și mijloacele de transport ale RATB-ului, una dintre cele mai comune reproșuri aduse companiei este nerespectarea unui orar de circulație. În ciuda faptului că parcul auto este monitorizat prin GPS, iar site-ul regiei publică atât plecările și sosirile de la capetele de linie, cât și intervalele dintre două vehicule, sunt destul de rare cazurile în care acest orar este respectat. De multe ori, discrepanțele sunt puse pe umerii traficului imprevizibil – și pe bună dreptate, dar când întârzierile sunt dimineața, la prânz și seara, devine din ce în ce mai clar că problema nu o reprezintă doar orele de vârf. 

 

„Frecvenţa pe toate liniile de troleibuz din Bucureşti este sinistră. Mai sunt excepţii, gen liniile 66, 73 sau 77, dar alea sunt excepţii, din păcate. Alte linii circulă atât de rar, că am început să le numim linii-fantomă – spre exemplu, ” (Florin F., 30 de ani)

 

Și tocmai din cauza acestor discrepanțe, nu se poate trage o concluzie asupra celui mai eficient vehicul al regiei bucureștene. În cel mai fericit caz, pot fi numărate pe degete liniile care circulă „mai eficient” (iar pe acestea le-am numit doar în urma propriei experienţe): tramvaiul 41, tramvaiul 1, tramvaiul 32, troleibuzul 66, troleibuzul 69, troleibuzul 61, autobuzul 336, autobuzul 601, autobuzul 133.

Pentru că există totuși linii care circulă mai mult decât decent și călători mulțumiți de mijloacele care îi deservesc, vehiculele RATB primesc nota 3 din 5 la capitolul Eficiență.

E prea cald, e prea frig şi nu avem infrastructură

Alte plângeri serioase la adresa RATB mai apar când temperaturile de afară sunt extreme – deja e un fapt cunoscut că vara se circulă în condiții de saună. Și, după cum arată chiar cifrele, din cele 1.000 de autobuze ale RATB care circulă prin Bucureşti, doar 513 au sisteme de aer condiţionat, în timp ce troleibuzele și tramvaiele nu au „auzit” de o astfel de dotare.

În plus, ne putem lăuda cu o infrastructură din Epoca de Aur, iar în special cei care au circulat măcar o dată cu tramvaiul 14 sau cu tramvaiul 21 s-au putut „bucura” de hurducăielile pe care le oferă şinele de tramvai.

Mulţi bucureşteni se plâng şi de condiţiile din mijloacele de transport.

„Troleele vechi sunt din punctul meu de vedere efectiv insuportabile. Şi nu zic că ar trebui cineva să spele scaunele, dar pe jos e mizerie, geamurile nu se deschid şi fac un zgomot infernal. Nu am nimic cu troleele noi. Alea sunt insuportabile doar vara.” (Anca I., 24 de ani).

270 de troleibuze sunt acum în funcţiune, după arată o statistică publicată de RATB în primăvara acestui an, când s-a vrut reînnoirea RCA-ului pentru vehiculele din parcul auto.

Astfel, făcând o medie și rotunjind rezultatul, vehiculele RATB primesc nota 2 din 5 la capitolul Confort.

 

De fapt, problemele principale cu care se confruntă transportul public din București pornesc într-o mare măsură de la conducere – există o ruptură majoră între beneficiarii acestui serviciu și managementul regiei. Oferta nu este adaptată la cerere.

Chiar dacă condiţiile de transport din Capitală nu sunt exemplare, cu bune şi cu rele parcul auto al Regiei Autonome de Transport Bucureşti îşi face zilnic datoria. Cel mai mare inamic al mijloacelor de transport în comun rămâne în continuare factorul uman.

Cele mai citite stiri