Retele de socializare
Intra in cont / cont nou

CATEGORII:

RATB va construi Loganul tramvaielor

Print
E-mail
Yahoo Messenger
Twitter
Facebook
FONT SIZE:

A

A

A

Autor: Dan Barbu
04 aprilie, 2011
Formula „ieftin si bun” poate fi a doua oara lozul castigator pentru Romania?

Cea mai mare regie de transport public din Romania va deveni, cat de curand, societate pe actiuni, proces pe care il vor urma toate regiile de transport local, in conformitate cu legea 92/2007. Aceasta solutie este imbratisata si de directorul general al RATB, Adrian Crit, care vrea sa construiasca o societate de transport competitiva. Un alt proiect la care seful Regiei s-a implicat este parteneriatul prin care RATB va construi, impreuna cu Astra Vagoane Arad, un echivalent al Loganului, dar la tramvaie.  

Autor: Iulian Budusan

Inginer de profesie, Adrian Crit a fost director tehnic la Registrul Auto Roman, iar inainte de numirea la RATB ocupa functia de sef Departament Poluare si Consultanta Tehnica din cadrul Registrului Auto Roman. In 2009 a devenit membru al consiliului de administratie RATB, iar de anul trecut este director general. Seful RATB crede in succesul demersului de a transforma regia in societate pe actiuni, chiar daca “finantatorul principal”, Primaria Generala, este mai mult decat ezitanta. Primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a declarat ca daca Regia va fi transformata in societate, acest lucru se va face fara patrimoniul primariei. Directorul generalal RATB este convins ca transformarea se va face cu respectarea integrala a legii mai sus mentionate. Adrian Crit sustine ca in prezent discutiile se poarta pe tema eficientizarii transportului, iar atunci cand RATB va deveni societate comerciala, sumele de bani de la Primarie vor curge fara legatura „ombilicala” care poate sugruma ambele parti. “Cand ne vom transforma in societate, vom avea contract cu primaria. Daca onoram contractul, primim banii, daca nu, primaria ne poate penaliza”. Seful RATB mai spune ca in acest fel activitatea Regiei va fi eficientizata la maximum, iar viitoarea societate comerciala ar putea beneficia de imprumuturi care sa fie folosite la viitoarele investitii. Pentru ca planurile lui Adrian Crit nu se opresc doar la transformarea in societate comerciala, ci sa se ajunga si la transformarea intr-un veritabil constructor de tramvaie cu un cost mai accesibil, RATB a semnat un parteneriat cu Astra Vagoane Arad pentru constructia unui nou model de tramvai, botezat Imperio.

O sursa sigura de venituri

“Tramvaiul va fi de calitate occidentala, cu podea joasa si aer conditionat, si va costa circa doua milioane de euro, fata de 2,5 milioane, cat costa, in general, un astfel de vehicul de transport public”, a spus Crit. Tramvaiul modular, botezat Imperio, poate avea intre doua si sase corpuri, iar unul cu patru corpuri va putea transporta circa 300 de calatori. Licenta Siemens pentru vagoane apartine Astra Vagoane, care va contribui si cu investitii in amenajarea spatiilor si retehnologizarea liniei de productie din cadrul Uzinei de Reparatii Atelierele Centrale RATB. Siemens va furniza o parte din piesele necesare constructiei tramvaiului Imperio, printre care si motorul, iar RATB va pune la dispozitie spatiile de productie si forta de munca - care in momentul de fata este excedentara; in perioada de lucru la prototip si la seria 0, aceasta este estimata la 150 de persoane; odata cu primele comenzi si lansarea productiei de serie, mult mai multi salariati din cadrul URAC vor putea fi capacitati. „Toate investitiile sunt si raman in patrimoniul RATB. As adauga ca halele initiale care sunt foarte vechi vor fi modernizate si retehnologizate, ceea ce inseamna cresterea valorii lor”, subliniaza directorul general. „De asemenea, asamblarea finala efectuata de catre lucratorii uzinei si, nu in ultimul rand, omologarea produsului reprezinta un pas urias pe care il facem in procesul de repozitionare si modernizare al regiei”.

Tramvaiele sunt destinate vanzarii, atat pe piata interna, cat si pe cea externa, iar cei doi parteneri vor beneficia de parti egale din profit, in baza unui acord-cadru pe 10 ani. Prototipul Imperio va fi gata in octombrie, iar pana la sfarsitul anului vor fi construite primele patru-cinci tramvaie. Productia anuala este estimata la 30-40 de tramvaie. Seful RATB nu se teme de concurenta, pentru ca “la aceeasi calitate, Imperio costa mai putin”. El spune ca la proiectul tramvaiului Imperio au fost respectate absolut toate specificatiile necesare unui astfel de vehicul urban. “Ati vazut cum arata acum Uzina de Reparatii Atelierele Centrale si va invitam peste sase luni sa constatati progresele facute privind noua capacitate de productie si, bineinteles, finalizarea primului prototip de tramvai pe linia normala, ce va fi testat in luna octombrie pe linia 41 sau pe linia Podului Basarab”, a mai spus seful RATB. El considera ca prin acest acord va fi construita o fabrica moderna, dar vor fi realizate, cu forte proprii, si tramvaie performante, care sa poata concura pe orice piata din Europa si din lume.

Parteneriate si investitii

Proiectul bugetului de venituri al RATB pentru anul 2011 a fost aprobat in sedinta Consiliului de Administratie al Regiei din decembrie 2010. Diferenta dintre costurile si veniturile estimate a determinat obtinerea unui nivel al subventiei de 630.000 lei, necesar desfasurarii activitatii de transport in comun de persoane si de 397.113 lei, necesar desfasurarii programului de investitii. In sedinta Consiliului General al Municipiului Bucuresti din data de 28 februarie 2011, a fost aprobata, ca subventie, suma de 489.000 mii lei, reprezentand diferenta de tarif acordata ca protectie sociala calatorilor. De asemenea, Regia are alocate 36.493 mii lei pentru indeplinirea obiectivelor de investitii in anul curent. Adrian Crit spune ca diferenta va trebui sa fie acoperita din alte surse de finantare. O posibila alta sursa de venit pentru RATB este publicitatea. Totusi regia nu incaseaza in prezent niciun leu din contractele de publicitate. Adrian Crit vrea sa schimbe si aceasta situatie si spune ca doreste ca Regia sa aiba venituri si din publicitate, estimate la aproximativ 2 milioane de euro pe an. Adrian Crit declara ca, raportat la bugetul Regiei, aceasta reprezinta o suma frumusica, “deloc de neglijat”. “Tine de noi sa punem in aplicare planul. Eu am venit doar de sapte luni, iar strategia inca este in lucru, fiind nevoit sa iau totul de la zero”, a declarat actualul sef al RATB. El spune ca strategia include afisaj pe stalpi, pe vehicule, dar si in interiorul acestora. O alta modalitate prin care Crit vrea sa sporeasca veniturile regiei este prin parteneriate cu societati de constructii care au castigat licitatii la nivelul Capitalei. Acest parteneriat este vazut si ca o modalitate de a nu disponibiliza oamenii. In 2011 nu se pune problema unor restructurari in Regia Autonoma de Transport Bucuresti, dar Adrian Crit afirma ca opteaza pentru varianta unei reorganizari, prin pastrarea angajatilor performanti. “O sa incercam sa folosim o parte din angajatii RATB in parteneriate cu societatile de constructii”, a declarat driectorul RATB. Pentru anul 2011, RATB  va avea  un program de investitii de 36.493 mii lei, structurat pe mai multe directii. Prima prevede constructia a trei tramvaie cu podea partial coborata, dar si realizarea prototipului pentru tramvaie cu podea total coborata.

In planul initial de investitii, RATB dorea sa cumpere in decursul acestui an inca zece autobuze pentru transportul de noapte, alaturi de sase vehicule pentru interventii tehnice, unul specializat pentru interventie la inaltime la reteaua de contact, un vehicul specializat pentru polizare si profilare sina tramvai, un buldoexcavator fara accesorii, un autoremorcher pentru tractarea vehiculelor defecte si doua autospeciale cu agregat termic de sudura pentru intretinere si reparatii linii tramvai. Dupa modificarile survenite in buget, planurile se refac, multe din investitii urmand sa fie amanate.

Autofinantarea - grea, dar nu imposibila

Seful RATB recunoaste ca in acest moment este foarte greu pentru o regie de transport sa se autofinanteze, pentru ca transportul public are o componenta sociala. Municipalitatea acorda gratuitate la peste 500.000 de pensionari, persoane cu handicap, veterani de razboi si reduceri altor cateva sute de mii de elevi si studenti. “Atata timp cat municipalitatea ofera aceste reduceri, este normal ca tot ea sa suporte costurile”, mai spune seful RATB. Adrian Crit considera ca pretul real al unei calatorii nu este de 1,3 sau 1,5 lei si ar considera normal ca tariful sa fie la fel ca cel perceput de regiile de transport public din Paris sau Viena. “Avem aceleasi autobuze si troleibuze, aceleasi costuri ca in cele doua capitale europene, deci pretul mi s-ar parea justificat sa fie macar apropiat ca cel de la Paris si Viena”, conchide Crit. Totusi, seful RATB este constient ca nu se poate trece inca la nivelul de implementare, din cauza cadrului legal actual si a puterii de cumparare scazute a romanilor. Directorul general al RATB s-a ferit sa dea un “pret corect” pentru o calatorie, dar ne-a comunicat costurile pe kilometru ale parcului de mijloace de transport. Astfel, pentru un autobuz, costurile ajung la 8 lei/km, pentru un troleibuz aproape la 9 lei /km, in timp ce tramvaiul este cel mai costisitor: aproximativ 13 lei/km. Pe de alta parte, in termeni de capacitate de transport, tramvaiul poarta 300 de calatori, iar autobuzele doar 100.

Majorare cu 50 de bani pentru calatorie
Pentru a mai putea acoperi din cheltuielile in crestere (energia, carburantul, asigurarile etc), RATB are in plan pentru acest an o majorare a tarifelor. Regia a cerut o crestere cu 40% a preturilor. Adrian Crit justifica aceasta masura cu atat mai mult cu cat, de peste doi ani, Regia nu a operat nicio crestere a pretului biletelor. „Regia are cheltuieli fixe, iar din 2008 nu s-a beneficiat de nicio majorare care sa faca suportabile cresterile de preturi pe care le-am avut din partea tuturor furnizorilor”, a mai spus Crit. “Ar fi normal sa putem lucra, investi si moderniza, ba chiar plati oamenii la fel ca si celelalte companii similare noua, din afara tarii”, sustine Adrian Crit. El considera ca, cu cat majorezi incasarile din bilete si tichete de calatorie, cu atat o sa aiba municipalitatea mai putin de suportat ca diferenta de tarif. „Desi avem mijloace de transport noi si cel mai mare parc auto din tara, cu cel mai mare consum, avem cel mai mic tarif din tara. Practic, cand se constituie bugetul de venituri si cheltuieli, diferenta dintre cele doua este suportata de catre Primarie; daca veniturile cresc, este firesc sa scada si efortul financiar al Primariei”, mai spune directorul general al RATB. In acest sens, primarul Capitalei, Sorin Oprescu, a anuntat la sfarsitul lunii februarie ca bucurestenii ar putea plati cu 20 de bani mai mult pentru un bilet de autobuz. Astfel, pretul unei calatorii cu autobuzul in Capitala ar putea ajunge la 1 leu si 50 de bani. Edilul nu a precizat, insa, cand ar urma sa se produca aceasta scumpire. “Majorarea nu va ajunge chiar pana la 1,80 lei, pentru ca incepusem discutia de la 1,50 de lei. Vom face in asa fel incat sa putem sa echilibram pe parcurs bugetul”, a declarat Sorin Oprescu.

Traseele turistice, succes doar pe jumatate

In baza unui parteneriat intre Regia Autonoma de Transport Bucuresti si Ministerul Dezvoltarii si Turismului, incepand din octombrie 2010 au fost infiintate noua trasee turistice catre manastiri si obiective de interes din jurul Bucurestiului. Avand in vedere ca este vorba de un proiect pilot, functionarea acestor trasee a fost monitorizata permanent in vederea adaptarii ofertei la cererea de transport. Cel mai atractiv traseu, care a necesitat in mod repetat suplimentarea parcului de autobuze, este T9, care functioneaza de la terminalul Piata Presei Libere catre Ghencea - Manastirea Comana - Parcul Natural Comana. Lipsa de interes a calatorilor pentru traseele spre Manastirea Ciorogarla si Biserica Sf. Voievozi din Hulubesti a determinat desfiintarea acestora. In opinia lui Adrian Crit, culoarele unice reprezinta cel mai bun mod de a imbunatati ritmicitatea si punctualitatea mijloacelor de transport in comun de suprafata. Organizarea culoarelor unice pe Bd. Elisabeta si Bd. Dacia pentru traseele de autobuze si troleibuze, precum si pe liniile de tramvaie 41 si 32 (tronsoanele Str. Antiaeriana - Str. Margeanului si Str. Buzoieni – Piata Cosbuc), si-au demonstrat eficienta.

Deranj sau furtuna intr-un pahar cu apa?

In momentul in care redactam acest articol, o serie de dezbateri si discutii sunt in plina verva pe tema parteneriatului RATB si Astra Vagoane. „Cine si de ce?”, „ Cum de?” si „De ce nu ?” sunt doar cateva dintre intrebarile care au aparut. Daca dorinta de a construi la URAC este rea, daca nu e rea, dar trebuia facuta nu numai cu avizul Consiliului de Administratie al RATB - in care Primaria Capitalei este reprezentata -, ci si cu avizul direct al primarului, ca a picat o solutie buna tocmai la momentul disputelor pe bani in Consiliul General al Primariei si, fatalitate, in an preelectoral, urmeaza sa vedem. In presa se bat de pe pozitii inegale, podul de la Basarab si Stadionul Lia Manoliu – cu bani de la Primarie – si relansarea productiei la URAC – fara bani de la buget. Dar poate se vor cuantifica in voturi. Ca de obicei, politica insista sa-si bage coada, chiar daca si-o prinde la usa.

Pana una alta, situatia parcului de tramvaie al RATB este aceasta: sunt 507 tramvaie, din care 165 au un grad de uzura de peste 100%, 131 cu uzura intre 76% si 100%, si 90 cu uzura intre 51% si 75%. Doar 58 dintre ele sunt cu uzura intre 26% si 50%.

Este sau nu bine sa construim ieftin si bun in aceasta situatie, chiar daca le vom cumpara – groaznic - tot noi, cu un pret mult mai mic, dand de lucru la sute de oameni si avand posibilitatea sa exportam si in afara un produs competitiv?

Ce zic pitestenii de modelul Dacia Logan? Ce zic bucurestenii de 449 de tramvaie vechi, uzate, in care se plimba acum?

Cele mai citite stiri